joi, 23 mai 2013

Modificari Codul muncii 2013: Legea nr. 2 din 2013


In ce priveste cele mai noi modificari in Codul muncii actualizat 2013, mentionam ca Legea 2/2013 a adus modificari ale unor acte normative in materia conflictelor de munca si in materie de asigurari sociale.

Va reamintim astfel ca in Monitorul Oficial nr. 89 din 12 februarie 2013 a fost publicata Legea 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila.

Iata ce modificari au fost aduse in Codul muncii in 2013:

Art. XX

Alineatul (1) al articolului 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi forma actualizata 2013), republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 269
(1) Judecarea conflictelor de munca este de competenta instantelor judecatoresti, stabilite potrivit legii."
Art. XXI
Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 208 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 208
Conflictele individuale de munca se solutioneaza in prima instanta de catre tribunal."

2. Articolul 209 se abroga.

3. Articolul 210 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 210
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca se adreseaza tribunalului in a carui circumscriptie isi are domiciliul sau locul de munca reclamantul."

Art. XXII

(1) Pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor ale carui pensii de serviciu au fost recalculate potrivit Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, sumele incasate in temeiul unor hotarari judecatoresti de acordare a pensiilor de serviciu in cuantumul anterior Legii nr.119/2010, desfiintate in caile de atac, nu se mai recupereaza.

(2) Sumele deja recuperate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu se restituie.

In 2013, aceste modificari in Codul muncii sunt printre cele mai importante.

Noi suntem informati!
Contact S.C. DOBIMANE CONF S.R.L:
-telefon Dl. Bibicu Nicolae: 0758090725;


miercuri, 22 mai 2013

Comenzi online

Ştim la fel de bine ca dumneavoastră cat de important este ca echipamentele de lucru să fie realizate din materiale de calitate, să fie confecţionate cu grija şi să fie imprimate sau serigrafiate în cele mai bune condiţii. Va punem la dispoziţie o gama largă de modele, culori si materiale din care se pot realiza. În plus, va punem la dispoziţie o modalitate extrem de comodă si practica de a efectua o comanda online:dobimaneconf415@gmail.com sau https://www.facebook.com/pages/SC-Dobimane-CONF-SRL/605841936092933?ref=hl

Puteţi apela cu toate încrederea la noi, ori de câte ori aveţi nevoie de echipamente de lucru şi proiecţie, echipament pentru firme de pază şi securitate, echipament sau costume medicale, halate medicale, halate pentru bucătărie, salopete service auto, echipament de lucru service auto, echipament pentru cluburi sportive.




vineri, 17 mai 2013

Istoria Industriei în România





Începuturile industriei de fabrică au apărut la mijlocul secolului al XIX-lea. Astfel au luat fiinţă întreprinderi aparţinînd industriei alcoolului şi berii, cele de postav, chibrituri, lumânări, sticlă, cărămizii. Lipsa condiţiilor nu a îngăduit ca aceste întreprinderi să se dezvolte continuu şi nici să ocupe o pondere însemnată în activitatea economică.
Producţia de aur, argint, fier şi alte metale creşte necontenit,acest fapt favorizând dezvoltarea industriei manufacturiere. În Banat şi Transilvania se înfiinţează ateliere de fabricat unelte şi maşini agricole, manufacturi în producţia zahărului şi a textilelor. În Moldova şi în Ţara Românească manufacturile aparţineau boierilor şi negustorilor.Existau manufacturi de postav sau ţesături, de paste făinoase, de sticlă, de unelte agricole. Cu toate acestea, industria manufacturieră s-a dezvoltat pe scară redusă şi nu a acoperit toate ramurile pentru a alcătui o bază şi a creea o tradiţie de unde să se poată trece la industria maşinistă, de fabrică.



Dezvoltarea industriei între 1848-1916

Perioada 1848-1916 a constituit din punct de vedere economico-social o perioadă de modernizare, de anumită dezvoltare industrială deşi trebuie amintit că agricultura continua să domine în viaţa economică a ţării atăt sub raportul populaţiei ocupate cât şi al produsului intern.

În a doua jumătate a secolului XIX, în istoria ţării noastre au avut loc importante evenimente cu privire la viitorul poporului romăn şi care au stimulat dezvoltarea industrială: în 1859 prin unirea Moldovei cu Muntenia s-a creeat statul naţional modern român, în 1877 s-a dobândit independenţa de stat a României, creeându-se condiţii favorabile politice şi naţionale pentru dezvoltarea economiei, îndeosebi a industriei.

În secolul XIX, statul român folosea prerogativele sale de suveranitate, promova măsuri prin taxe vamale asupra mărfurilor străine, măsuri de prorejare a industriei naţionale mecanizate, precum şi o politică de încurajare a creării şi dezvoltării întreprinderilor mari moderne.

În această perioadă, formarea şi dezvoltarea capitalului industrial s-a produs pe căile cele mai variate: cei înstăriţi angajau meşteşugari săraci, negustorii aveau în subordine meşteşugari şi anumite domenii ale industriei casnice, numeroase capitaluri acumulate prin comerţ, camătă sau în agricultură erau transferate în activităţi cu caracter industrial, statul transfera însemnate părţi din impozitele percepute de la populaţie în capital investit în industria extractivă şi prelucrătoare, dar mai ales în căi ferate.

Creearea aşa numitei ,,industrie mare”, în a doua jumătate a secolului XIX are ,,nu numai

valoare tehnico-economică a plantării în economia naţională a noilor forţe de producţie, dar şi cea de constituire a matricei structurii moderne a sectorului industrial”(1).

Datele statistice din lucrarea lui Victor Axenciuc ,,Evoluţia economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859-1947” arată că de la 1866 şi până la 1868 s-au înfiinţat în medie, 8,2 întreprinderi pe an; în 1878 până în 1892 s-au înfiinţat cate 14 fabrici anual şi între 1893 şi 1900 s-au înfiinţat câte 17 unităţi mari industriale pe an, ceea ce ilustrează creşterea proporţiilor transformării de capitaluri băneşti în capitalul industrial.

Transformarea capitalurilor băneşti acumulate în capital industrial s-a produs în proporţii mai ridicate, în industria de fabrică cu deosebire sub influenţa măsurilor protecţioniste.

Numărul întreprinderilor industriale mai mari, se ridica în 1866 la 39 iar in 1877 la 173.
În perioada 1867-1872, au fost înfiinţate 34 de societăţi pe acţiuni dintre care 12 în industria morăritului, 9 în industria berii şi a alcoolului, 8 în industria chimică, 2 în cea a cărămizii, 1 în industria hârtiei, 1 în industria textilă şi 1 în industri lemnului.
Din cele 12.867 stabilimente industriale înregistrate în 1863, 7.849 au fost înfiinţate în perioada 1850-1863. Marea majoritate erau ateliere ale micii producţii meşteşugăreşti, doar 51 aparţinînd industriei mari maşiniste. Numarul acestora a sporit la 136 în 1878 si aparţineau ramurilor textilă, alimentară ( fabrici de bere, alcool, conserve), cherestea, săpun. 
O dezvoltare mai largă cunoaşte industria extractivă şi de prelucrare a petrolului. Producţia a crescut de la 1.190 t în 1863 la 15.100 t în 1877, numarul rafinăriilor era de 20 în 1878. Industria metalurgică şi siderurgică progresează ca urmare a intereselor statului şi a pătrunderii capitalului străin.



Contact S.C. DOBIMANE CONF S.R.L:
-telefon Dl. Bibicu Nicolae: 0758090725

marți, 7 mai 2013

Despre salopete...



Prima mențiune a acestui articol, pe care îl cunoaștem astăzi ca ''salopetă'' a fost în 1776 - a fost definit ca pantaloni care au fost purtaţi în afară, pentru a proteja - dar acesta nu a fost salopeta cu care suntem familiarizați în ziua de azi. Aceste salopete timpurii au fost purtate de mulți militari din lume, inclusiv poliția americană, care a fost organizată pentru a lupta în Revoluția Americană.
Piesele pe care le cunoaștem astăzi nu au fost introduse până în 1891, când au devenit populare la locul de muncă, adică în industrie. Aceste salopete au fost purtate peste pantalonii de zi cu zi ale unui lucrător și cămașă de protecție. În lunile de vară, muncitorii purtau adesea salopete, în loc de pantaloni lor pentru a păstra senzaţia de rece.
Salopetele au fost introduse în comunitatea industrială în căi ferate, firme de construcții, ferme și fabrici. Salopetele au fost de obicei purtate de bărbați, dar acest lucru s-a schimbat după ce femeile s-au alăturat forței de muncă industriale, la începutul anilor 1900.
Multe fabrici au impus ca muncitorii să poarte salopete, o forma de ansamblu purtată pentru a acoperi întregul corp, pentru a proteja nu numai hainele lor, dar și pentru siguranța lor. Salopete și combinezoanele protejează pe angajați de praf și alte elemente externe, potențial dăunătoare. Nu numai că salopeta acționează ca protecție, dar avand numeroase buzunare au fost, de asemenea, incredibil de convenabilă și utilă pentru lucrători.
Deoarece în deceniile care au trecut salopetele au fost folosite mult la locul de muncă,  au devenit la modă. Ele au fost considerate mult mai confortabile decât blugii clasici şi mulți și-au dat ţinutele pe aspect interesant. De la moda de a purta o salopetă a fost nascut un nou stil numit shortalls, care este exact cum sună, pantaloni scurți în loc de pantaloni. Deşi moda a murit pe la mijlocul anilor 1990, salopete sunt încă găsite industrial.
Salopeta este o haină care a fost într-adevăr testul timpului,  prin război, revoluții industriale, modificari ale tendințelor modei şi au servit bine purtătoriilor săi. În timp ce nu putem vedea salopete la vânzare la un magazin de modă în orice moment, ele sunt încă purtate cu regularitate de către muncitorii din construcții, fermieri și alți lucrători industriali. 
Contact:
S.C. DOBIMANE CONF S.R.L pe email sau la telefon 0758090725
Punct de lucru: Stefan cel Mare, Nr.217, Loc.Braila